Cercetarea arheologică interdisciplinară a sitului Şoimeni Dâmbul Cetăţii, comuna Păuleni-Ciuc, jud. Harghita, campania 2025

Cercetarea arheologică interdisciplinară a sitului Şoimeni ”Dâmbul Cetăţii”, comuna Păuleni-Ciuc, jud. Harghita, campania 2025

Echipa de arheologi și cercetători din cadrul MNCR - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, coordonată de dr. Valerii Kavruk (în calitate de responsabil ştiinţific) şi formată din dr. Dan Buzea, dr. Dan Ştefan şi dr. Puskás József, au continuat, și în acest an, cercetarea arheologică interdisciplinară a sitului Şoimeni ”Dâmbul Cetăţii”, comuna Păuleni-Ciuc, jud. Harghita (în continuare vom folosi termenul de situl Dâmbul Cetăţii). Cercetarea s-a realizat cu finanțarea din partea Ministerului Culturii, conform Autorizației nr. 10/22.04.2025.

Scurtă prezentare
Între perioada 2019–2025, cercetările s-au concentrat asupra structurilor de împrejmuire și fortificare identificate la marginile vestică, nord-vestică, nord-estică și estică ale sitului. Au fost descoperite și documentate 7 șanțuri, două valuri de pământ și un posibil val cu piatră. Cel mai timpuriu șanț, situat pe panta vestică a promontoriului, este asociat cu locuirea de tip Cucuteni–Ariușd (cca. 4500 - 4000 î. Hr.), în timp ce alte trei șanțuri conțin fragmente ceramice specifice grupului Ciomortan (cca. 2100 - 1900 î. Hr.) și culturii Wietenberg (cca. 1900 - 1650 î. Hr.).

În campania din anul 2025, principalul obiectiv al cercetării arheologice a fost acela de a documenta un Șanț (Complexul arheologic nr. 15), care a aparținut unui ”Gard interior” asociat probabil cu structurile de locuit amenajate în diferite perioade de ocupare a sitului.
Șanțul a fost identificat pe marginea interioară a valului de pământ pe lungimea de 18 m şi lăţimea de circa 0,3 - 0,5 m. Umplutura şanţului din partea superioară nu era uniformă. Aceasta era formată din bolovani de piatră neprelucraţi, de dimensiuni diverse şi din pietriş asemănător cu cel din umplutura valului. Pe toată lungimea s-a observat faptul că şanţul perfora stratul de cultură eneolitic. Şanţul este săpat în stânca locală, are pereţii verticali şi pe alocuri fundul plat. Pe fundul şanţului au fost descoperite din loc în loc mai multe gropi ale unor stâlpi ce formau probabil un gard interior al aşezării. Cea mai mare parte a şanţului arată în secţiune în forma literei ”U”, dar pe alocuri se îngustează spre fund şi are secţiunea în forma literei ”V”.
În acest șanț, a fost descoperită o groapă formată dintr-o aglomerare de fragmente ceramice provenite de la mai multe categorii de recipiente (oale, castroane, amfore și amforete) alături de care s-au descoperit resturi de oase animaliere, fragmente mici de lemn ars și pietre de diferite dimensiuni, toate atribuite culturii Costișa-Ciomortan (cca. 2100 - 1900 î. Hr.). Dintre acestea s-a remarcat o amforetă de mici dimensiuni păstrată foarte bine, are două toarte în bandă (una este ruptă din vechime), gura recipientului este ușor evazată, gâtul cilindric, corpul sferic și fundul plat.
În partea sudică a sitului, a fost descoperit un nivel de pietre amestecat cu materiale arheologice atribuit locuirii din perioada epocii bronzului mijlociu, culturii Wietenberg (cca. 1900 - 1650 î. Hr.). Din câte s-a putut observa în suprafaţa cercetată, această suprapunere stratigrafică atestă faptul că și în această parte a sitului a existat o structură defensivă probabil formată dintr-un val de pământ și piatră. Cercetările viitoare vor clarifica existenta acestor amenajări.

Patrimoniul arheologic mobil descoperit cu ocazia cercetărilor arheologice de la Dâmbul Cetăţii, este foarte bogat şi variat, multe piese au fost incluse în categoria Tezaur.

În prezent, majoritatea pieselor descoperite sunt expuse în cadrul expoziţiei permanente „Aşezarea preistorică de la Păuleni-Ciuc”, la sediul central al MNCR - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni.

Material realizat de Dan Buzea, arheolog MNCR - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni