Lecţie deschisă: Grupuri etnice din sudul şi sud-estul Transilvaniei în contextul invaziei mongole din 1241 - 1242
Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni anunţă continuarea programunului „Oră de istorie la muzeu” lansat în anul 2009, printr-o nouă invitaţie la o oră de istorie, în data de 16 martie 2011 de la ora 1300.
Titlul prezentării este „Grupuri etnice din sudul şi sud-estul Transilvaniei în contextul invaziei mongole din 1241 - 1242”. 
Invitat special este conf. univ dr. Ioan Marian Ţiplic, de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, care va susţine lecţia deschisă în sala multimedia a Colegiului Naţional „Mihai Viteazul” din Sf. Gheorghe, în cadrul Cercului de Arheologie. Cercetare prezentată a fost finanţată prin proiectul Ştiinţele socio-umaniste în contextul evoluţiei globalizate – dezvoltarea şi implementarea programului de studii şi cercetare postdoctorale, cod contract: POSDRU/89/1.5/S/61104, proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013.
„Marea invazie mongolă din 1241-1242 a provocat cea dintîi dintre marile crize care au afectat legăturile Transilvaniei cu puterea centrală, determinînd în cele din urmă închegarea, în jurul instituţiei voievodale, a unui sistem politic cu trăsături puternic individualizate. Ca urmare a dezastrului suferit de regatul ungar în faţa trupelor mongole, eforturile de absorbire a Transilvaniei în sistemul politic, economic şi confesional al Ungariei arpadiene au primit o lovitură cu atît mai puternică cu cît acest dezastru a intervenit după o perioadă în care controlul regalităţii asupra acestei provincii atinsese un punct culminant, ca urmare a înlăturării rezistenţelor interne, consolidării frontierei de est şi totodată a dejucării proiectelor papalităţii de infiltrare în acest spaţiu.
În a doua jumătate a secolului al XIII-lea apărarea trecătorilor carpatice a fost încredinţată românilor şi secuilor, ceea ce deducem din împrejurarea că, imediat după invazie, cele două populaţii, ce locuiau în aşa-numitele silvae, fuseseră investite cu misiunea de a fortifica pasurile montane de la graniţă, spre a opri eventualele penetraţii ale mongolilor. Aceste date sunt prezentate într-un mod cvasi-identic în mai multe cronici, întocmite la câteva decenii după consemnarea faptelor relatate, a căror sursă de inspiraţie - comună - nu a fost identificată.
Prezenţa secuilor în partea de est şi sud-est a Transilvaniei face obiectul unor polemici. În general, descoperirile arheologice sunt relativ sărace în ceea ce priveşte prezenţa secuilor anterior secolului al XIII-lea în aceste regiuni, cunoscîndu-se pînă în prezent cca. 10 aşezări secuieşti databile în a doua jumătate a secolului al XII-lea. Fragmente ceramice din secolul al XII-lea au apărut la Dejuţiu, Mugeni, Odorheiu Secuiesc, Cristuru Secuiesc şi la Avrămeşti, dar este destul de dificil pe baza acestor mărturii arheologice să se facă o atribuire etnică” (conf. univ. dr. Marian Ţiplic).
Cercul de Arheologie din cadrul Colegiului Naţional „Mihai Viteazul” a fost iniţiat în anul 2009, fiind organizat şi coordonat de Prof. Constanţa Balog (CNMV) şi dr. arh. Dan Buzea (MNCR).
