Poiana Sărată
Zonă de interes pentru cercetarea ştiinţifică şi promovarea turismului cultural
Localitatea Poiana Sărată, situată imediat după pasul Oituz în jud. Bacău, ar putea deveni de un real interes din punctul de vedere al investigaţiei ştiinţifice din perspectivă interdisciplinară a trecătorilor din Carpaţii Răsăriteni. Aflată la graniţa judeţelor Covasna şi Bacău, localitatea a fost cercetată în anul 2005 de un colectiv format din dr. Valerii Kavruk, dr. Dorinel Ichim, dr. Dorel Marc şi muzeograf Andrea (Chiricescu) Deák, urmărindu-se realizarea unui scurt studiu monografic al satului.
Localitatea a fost întemeiată de către populaţia de români ardeleni mocani din binecunoscuta zonă Breţcu, din necesitatea stabilirii unei zone sigure de contact în acest punct între Ardeal şi Vechiul Regat. Ea nu a fost cercetată sistematic din perspectiva etnografiei sau istoriei locale, deşi ar promite obţinerea unor date noi de interes ştiinţific. Au fost identificate o serie de obiceiuri şi tradiţii specifice comunităţii locale legate de nuntă şi Nedeea mocănească, dar şi alte obiceiuri legate de viaţa de zi cu zi, legate de sărbători, de diferite etape din viaţa oamenilor, obiceiuri legate de gospodărie etc. răspândite în întreg arealul etnografic dar cu caracteristici specifice zonei. Pe parcursul cercetării au fost identificate câteva teme posibile pentru o cercetare mai aprofundată, cercetătorii asistând şi la câteva momente în care se încerca revigorarea ceremonialului tradiţional de nuntă cu participarea vătafului, vornicului, vătăşeilor călare, conform tradiţiei, în costume tradiţionale, pentru chemarea la nuntă şi deplasarea cu trăsura a mirilor şi naşilor, formarea alaiului de nuntaşi, stabilirea responsabilităţilor şi momentelor nupţiale ş.a. De asemenea, reluându-se organizarea Nedeii mocăneşti de Sîntilie, ar merita analizată în amănunţime din perspectivă etnografică, deoarece, pe lângă aspectul de târg tradiţional, ea cuprinde în fond o serie de obiceiuri, cutume legate de alegerea viitoarelor soţii de către feciorii păstori, probe de iniţiere, întreceri cu roluri şi status-uri bine definite ca şi în alte zone montane unde se organizează nedei; aici ar putea prezenta un interes aparte deoarece reprezentau legături tradiţionale consacrate şi totodată prilejuri de schimburi culturale, economice, de mentalităţi, diferite întovărăşiri ale comunităţilor de pe ambele versante ale Carpaţilor.
Tot ca şi potenţial de cercetare şi valorificare a istoriei personalităţilor locale ar putea reprezenta casa familiei Ghiţă Pop, dacă ar putea fi amenajată în scopul cultural, turistic, devenind în acest fel un posibil punct de promovare a istoriei locale; poziţionarea acesteia la şoseaua naţională ar fi strategică în zona de tranzit între Ardeal şi Moldova.
De asemenea, am identificat în cimitirul din sat cruci vechi din piatră cu textul în chirilică şi monumente ale eroilor căzuţi în primul război mondial, zona Oituzului fiind după cum se ştie unul din locurile de desfăşurare a marilor bătălii pentru desăvârşirea unităţii naţionale.
Există posibilitatea ca în clădirea şcolii, închise din lipsa elevilor, să se amenajeze mici expoziţii tematice, mai ales cu caracter etnografic. În acest sens ne-am oferit sprijinul şi am contribuit la realizarea primei expoziţii de acest fel, o expoziţie de etnografie amenajată într-una din fostele săli de clasă ale şcolii. Aceasta a fost realizată la finalul campaniei de cercetare, cu obiectele identificate pe parcurs în gospodăriile localnicilor. Şcoala dispune şi de o mică colecţie de obiecte arheologice, puţine dar valoroase, donate de Muzeul de Istorie din Iaşi, păstrate în incinta şcolii.
Au fost identificate şi unele obiective etnografice, monumente de arhitectură sau instalaţii tehnice tradiţionale ce ar putea fi amenajate şi conservate in situ.
Acestea ar fi doar câteva consideraţii rezultate în urma cercetării derulate de Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, care ar putea justifica demararea, cu sprijinul autorităţilor locale, a includerii zonei Poiana Sărată în proiecte de interes în ceea ce priveşte valorificarea culturală, turistică, economică din această parte de tranzit între Ardeal şi Moldova.
Foto: poze din cercetare ... case vechi, nunta, cruci, piese de teren ....

