Patrimoniu
Patrimoniu
„Patrimoniul cultural naţional cuprinde ansamblul bunurilor identificate ca atare, indiferent de regimul de proprietate asupra acestora, care reprezintă o mărturie şi o expresie a valorilor, credinţelor, cunoştinţelor şi tradiţiilor aflate în continuă evoluţie; cuprinde toate elementele rezultate din interacţiunea, de-a lungul timpului, între factorii umani şi cei naturali.
Patrimoniul cultural naţional mobil este alcătuit din bunuri cu valoare istorică, arheologică, documentară, etnografică, artistică, ştiinţifică şi tehnică, literară, cinematografică, numismatică, filatelică, heraldică, bibliofilă, cartografică şi epigrafică, reprezentând mărturii materiale ale evoluţiei mediului natural şi ale relaţiilor omului cu acesta, ale potenţialului creator uman şi ale contribuţiei româneşti, precum şi a minorităţilor naţionale la civilizaţia universală.
Statul, prin intermediul instituţiilor subordonate, garantează proprietatea şi asigură, potrivit legii, protejarea bunurilor care fac parte din patrimoniul cultural naţional mobil. Prin protejarea patrimoniului cultural naţional mobil se înţelege ansamblul de măsuri având caracter ştiinţific, juridic, administrativ, financiar, fiscal şi tehnic, menite să asigure identificarea, cercetarea, inventarierea, clasarea, conservarea, asigurarea securităţii, întreţinerea, prepararea, restaurarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural naţional mobil, în vederea asigurării accesului democratic la cultură şi a transmiterii acestui patrimoniu generaţiilor viitoare.” (Legea 182/2000 republicată, privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil)
Patrimoniul cultural naţional administrat de Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni este în continuă dezvoltare şi a ajuns în anul 2009 la 16.735 de înregistrări.
Patrimoniul imobil cuprinde 2 monumente etnografice (o moară şi un „găbănaş”- spaţiu de depozitare monocelular). De asemenea muzeul administrează 2 clădiri monumente istorice – casa natală a scriitorului Romulus Cioflec din satul Araci, judeţul Covasna, astăzi punct muzeal - casă memorială, şi clădirea primei şcoli confesionale româneşti din Sfântu Gheorghe – astăzi în curs de restaurare, viitor punct muzeal.
Patrimoniul mobil este alcătuit din piese arheologice, etnografice, istorico-memorialistice şi documentare, rezultate în urma cercetărilor de teren efectuate de colectivul muzeului, dar şi din achiziţii şi donaţii.
În anul 2009 patrimoniul administrat de MNCR era alcătuit astfel:
Evoluţia Patrimoniului administrat de MNCR în ultimii 4 ani (2006 - 2009) se poate descărca de mai jos:
„Patrimoniul cultural naţional cuprinde ansamblul bunurilor identificate ca atare, indiferent de regimul de proprietate asupra acestora, care reprezintă o mărturie şi o expresie a valorilor, credinţelor, cunoştinţelor şi tradiţiilor aflate în continuă evoluţie; cuprinde toate elementele rezultate din interacţiunea, de-a lungul timpului, între factorii umani şi cei naturali.
Patrimoniul cultural naţional mobil este alcătuit din bunuri cu valoare istorică, arheologică, documentară, etnografică, artistică, ştiinţifică şi tehnică, literară, cinematografică, numismatică, filatelică, heraldică, bibliofilă, cartografică şi epigrafică, reprezentând mărturii materiale ale evoluţiei mediului natural şi ale relaţiilor omului cu acesta, ale potenţialului creator uman şi ale contribuţiei româneşti, precum şi a minorităţilor naţionale la civilizaţia universală.
Statul, prin intermediul instituţiilor subordonate, garantează proprietatea şi asigură, potrivit legii, protejarea bunurilor care fac parte din patrimoniul cultural naţional mobil. Prin protejarea patrimoniului cultural naţional mobil se înţelege ansamblul de măsuri având caracter ştiinţific, juridic, administrativ, financiar, fiscal şi tehnic, menite să asigure identificarea, cercetarea, inventarierea, clasarea, conservarea, asigurarea securităţii, întreţinerea, prepararea, restaurarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural naţional mobil, în vederea asigurării accesului democratic la cultură şi a transmiterii acestui patrimoniu generaţiilor viitoare.” (Legea 182/2000 republicată, privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil)
Patrimoniul cultural naţional administrat de Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni este în continuă dezvoltare şi a ajuns în anul 2009 la 16.735 de înregistrări.
Patrimoniul imobil cuprinde 2 monumente etnografice (o moară şi un „găbănaş”- spaţiu de depozitare monocelular). De asemenea muzeul administrează 2 clădiri monumente istorice – casa natală a scriitorului Romulus Cioflec din satul Araci, judeţul Covasna, astăzi punct muzeal - casă memorială, şi clădirea primei şcoli confesionale româneşti din Sfântu Gheorghe – astăzi în curs de restaurare, viitor punct muzeal.
Patrimoniul mobil este alcătuit din piese arheologice, etnografice, istorico-memorialistice şi documentare, rezultate în urma cercetărilor de teren efectuate de colectivul muzeului, dar şi din achiziţii şi donaţii.
În anul 2009 patrimoniul administrat de MNCR era alcătuit astfel:
- Patrimoniu arheologic: 14.666
- Patrimoniu etnografic: 1.870
- Patrimoniu istorico-documentar: 160
- Patrimoniu memorialistic: 37
Evoluţia Patrimoniului administrat de MNCR în ultimii 4 ani (2006 - 2009) se poate descărca de mai jos:
DESCARCARI
