Istoric Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni

În anul 1995 Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei a înfiinţat la Sfântu Gheorghe o secţie de arheologie, care urma să fie transformată într-un muzeu de sine stătător conform Hotărârii Guvernului nr. 1365 / 1996. Hotărârea de Guvern a fost aplicată abia în anul 1999, înfiinţându-se astfel Muzeul Carpaţilor Răsăriteni, în subordinea Ministerului Culturii. În anul 2007 instituţia primeşte titulatura de muzeu naţional, fiind azi cunoscută sub denumirea de Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, subordonat Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional.

Până în anul 2003 muzeul nu a avut sediu propriu şi a funcţionat în spaţii închiriate, activitatea sa concentrându-se pe cercetarea arealului Carpaţilor Răsăriteni în vederea identificării şi salvării patrimoniului cultural naţional mobil şi imobil, material şi imaterial din această zonă relativ puţin cercetată. În anul 2003, prin Hotărârea Guvernului nr. 163 / 2003, instituţia primeşte o clădire în Sf. Gheorghe, pe strada Gábor Áron nr. 16, unde funcţionează şi în prezent. Clădirea a necesitat o renovare completă, astfel încât ea a fost ocupată abia în toamna anului 2005. Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni (MNCR) şi-a deschis porţile noii clădiri către publicul larg în anul 2006, organizând primele expoziţii în colaborare cu persoane fizice (artişti plastici) şi expoziţii foto-documentare cu piese reproduse, patrimoniul propriu putând fi expus abia în toamna aceluiaşi an datorită normelor de conservare impuse de lege.    

Între anii 2009 - 2011 muzeul s-a regăsit în cadrul unui program de modernizare a muzeelor naţionale, program din care fac parte Muzeul Naţional Brukenthal – Sibiu, Complexul Muzeal Naţional Moldova – Iaşi, Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa” – Bucureşti şi Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei – Cluj-Napoca. În cadrul acestui program s-a urmărit amenajarea tuturor spaţiilor muzeale ale MNCR, modernizarea acestora în vederea expunerii şi depozitării patrimoniului muzeal într-un mod atractiv, asigurând totodată cele mai bune condiţii de conservare a pieselor de patrimoniu. 

În anul 2011, de ziua internaţională a muzeelor am fost mândri să prezentăm publicului nostru rezultatele acestei activităţi, prin deschiderea a 3 noi spaţii reamenajate:

-          Expoziţia „Aşezarea preistorică Păuleni Ciuc, Dâmbul Cetăţii”

-          Prima Şcoală Românească din Sfântu Gheorghe

-          Casa Memorială „Romulus Cioflec” din localitatea Araci, comuna Vâlcele

Toate cele trei expoziţii sunt prezentate la secţiunea de expoziţii permanente,

respectiv expoziţii temporare.

De asemenea, prin intermediul aceluiaşi proiect, am amenajat un şi un spaţiu

de depozitare, la sediul central al MNCR.    

Din anul 1999 şi până în prezent instituţia şi-a concentrat eforturile pe cercetarea şi salvarea, conservarea şi valorificarea patrimoniului material şi imaterial, mobil şi imobil, atât a celui local cât şi a patrimoniului din întreg arealul Carpaţilor Răsăriteni.

            Cercetările din domeniile istoriei, arheologiei şi etnografiei desfăşurate de-a lungul timpului au dus la formarea şi îmbogăţirea patrimoniului naţional administrat de muzeu, care în prezent se ridică la circa 17.000 de poziţii inventariate. Deşi până în prezent accentul s-a pus pe salvarea şi conservarea patrimoniului material mobil, muzeul îşi concentrează tot mai mult eforturile pe salvarea patrimoniului imaterial, aflat în pericol iminent de dispariţie.

            Eforturile echipelor de cercetare au fost încununate de numeroase succese şi au fost premiate în mai multe rânduri. Unul dintre cele mai importante premii primite de MNCR în domeniul cercetării arheologice a fost Premiul din partea Ministerului Culturii decernat în anul 2008 pentru cercetările arheologice de la situl Băile Figa, Beclean, jud. Bistriţa-Năsăud derulate în anul 2007.  

Muzeul are 2 puncte muzeale aflate în alte localităţi, Muzeul Oltului şi Mureşului Superior din Miercurea-Ciuc, jud. Harghita, şi Casa Memorială „Romulus Cioflec” din Araci, jud. Covasna. Un nou punct muzeal a fost de curând amenajat, în Sfântu Gheorghe, Prima Şcoală Românească din localitate.  

Muzeul a realizat numeroase proiecte culturale, pe cont propriu sau în colaborare cu alte instituţii culturale din ţară şi străinătate, dintre care putem aminti: cercetările arheologice de la Covasna – „Cetatea Zânelor”; cercetările arheologice de la Olteni – „Cariera de Nisip” (jud. Covasna); cercetările arheologice de la Păuleni Ciuc-Ciomortan – „Dâmbul Cetăţii” (jud. Harghita); cercetările arheologice de la Băile Figa (jud. Bistriţa-Năsăud); cercetări etnografice în judeţele Covasna, Harghita, Braşov, Bistriţa-Năsăud; cercetări etno-arheologice în Carpaţii Răsăriteni, cu privire la exploatarea preindustrială a sării; cercetări istorico-documentare privind învăţământul confesional ortodox, viaţa şi activitatea unor personalităţi din zona Covasna-Harghita.

Printre cei mai importanţi parteneri ai MNCR se numără Universitatea Exeter din Marea Britanie, reprezentată de prof. univ. dr. Anthony F. Harding, membru al Academiei Britanice, Archaeological Techniques and Research Centre (Archaeo Tek-Canada), Ottawa Canada, reprezentată de prof. Andrei Gonciar şi New York, reprezentată de Raymond B. Whitlow, prof. la Universitatea Buffalo, SUA, Complexul Muzeal Judeţean Neamţ.

Datorită spaţiilor de expunere reduse, muzeul îşi concentrează eforturile pe realizarea de expoziţii temporare, asigurând însă astfel o diversitate continuă în oferta culturală a zonei, tematicile abordate fiind mereu diferite, inovatoare şi captivante. Cele mai importante expoziţii realizate de MNCR: expoziţia de arheologie „Noi descoperiri în sud-estul Transilvaniei” (2003); expoziţia multidisciplinară „Sarea, Timpul şi Omul” (2006 – itinerată în prezent); expoziţia de etnografie „Povestea târgului” (2008 - 2009), expoziţia de arheologie „Dacii din Curbura Carpaţilor”.

În fiecare an muzeul publică revista „Angustia”, care cuprinde rezultatele celor mai noi cercetări istorice, sociologice, arheologice şi etnografice realizate în arealul Carpaţilor Răsăriteni, atât de colectivul propriu cât şi de alţi cercetători care îşi concentrează atenţia asupra acestui areal. Acestea se prezintă în cadrul sesiunilor de comunicări ştiinţifice organizate de muzeu anual.     

Deşi accentul se pune în primul rând pe salvarea, conservarea şi promovarea patrimoniului românesc din zonă, muzeul promovează deopotrivă, prin activităţile sale, dialogul intercultural, venind în sprijinul generaţiilor tinere, îndemnându-le să participe în activităţi culturale care includ toate moştenirile culturale din zonă, fără a le separa în funcţie de criteriul etnic.

Astfel, în anii 2009 – 2011 muzeul şi-a îndreptat atenţia către atragerea de fonduri extra-bugetare pentru derularea unor proiecte de pedagogie muzeală, care au fost finanţate şi s-au derulat în condiţii optime, obţinându-se rezultate mult peste cele scontate:

- Tabăra de arheologie experimentală Păuleni Ciuc-Ciomortan, jud. Harghita. Tabăra destinată elevilor de gimnaziu şi liceu a fost organizată în vecinătatea sit-ului „Dâmbul Cetăţii” de la Păuleni Ciuc-Ciomortan

- Oamenii sării: Tabără de arheologie experimentală, Beclean, Băile Figa,

Jud. Bistriţa-Năsăud, 10-20 august 2010. Proiect finanţat de AFCN. Parteneri: Fundaţia ,,Cucuteni pentru Mileniul III” din Bucureşti (FCMIII), Asociaţia Cultural-Ştiinţifică ,,Carpaţii Răsăriteni” din Sfântu Gheorghe (ACSCR), Universitatea Exeter din Marea Britanie; Complexul de Servicii Sociale Comunitare pentru Copii Beclean din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului Bistriţa Năsăud (CSSCC Beclean); CPECA Covasna, Şcoala Generală ,,Liviu Rebreanu” şi Colegiul Naţional ,,Petru Rareş” din Beclean, jud. Bistriţa-Năsăud. În programul taberei s-au numărat ateliere de lucru precum: atelierul de modelaj al lutului; săpături arheologice şi experimente precum arderea vaselor, obţinerea sării cu ajutorul briquetage-lor, metode de exploatare a sării geme etc.

- Proiectul  de pedagogie muzeală Rainbow - Alunecând pe curcubeul cultural ajungem la voi! – septembrie - octombrie. Finanţat de AFCN. Proiectul s-a adresat copiilor şi tinerilor instituţionalizaţi şi celor cu nevoi speciale din judeţul Covasna. Organizatorii s-au deplasat în 5 centre şi case familiale, unde i-au antrenat pe copii în ateliere creative: modelaj manual de lut şi pictură pe vase ceramice, şesături tradiţionale, cusături tradiţionale, quillling, completarea caietului de lucru etc. De asemenea acest proiect a urmărit implicarea a 10 voluntari, elevi de gimnaziu şi liceu, în coordonarea atelierelor creative.  

În anul 2011 Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni a câştigat din partea AFCN finanţare pentru 3 proiecte culturale:

- ARHE-GIS. Arheologie digitală şi spaţială. Program de formare profesională şi cercetare de teren. Parteneri: Centrul de Pregătire Profesională în Cultură, Universitatea de Stat din Moldova.   

- Silex Tools - tabără de geoarheologie şi arheologie experimentală. Parteneri: Universitatea Valahia – Târgovişte, Asociaţia „Carpaţii Răsăriteni”, Centrul de Prevenire, evaluare şi Consiliere Antidrog Covasna, Agenţia pentru Protecţia Mediului Covasna, Şcoala cu clasele I-VIII „Nicolae Rusu”, Sita Buzăului.    

- Digitizarea patrimoniului ecleziastic din cadrul Parohiei Ortodoxe I Sfântu Gheorghe. Parteneri: Asociaţia „Carpaţii Răsăriteni”, Parohia Ortodoxă I Sf. Gheorghe    

Printre alte activităţi recente ale muzeului se numără şi implicarea activă a acestuia în viaţa comunităţii locale, în proiectele locale, participarea la sărbătorile zonale, lansarea şi sprijinirea unor campanii social-umanitare şi organizarea şi promovarea de proiecte gratuite pentru toate categoriile de public.

În anul 2010 muzeul şi-a consolidat prezenţa şi în spaţiul virtual, lansându-şi noua pagină de internet – www.mncr.ro şi deschizându-şi un cont pe pagina de socializare Facebook, care în prezent numără peste 2000 de membri din ţară şi străinătate.   

Vă mulţumim că sunteţi printre cei care ne vizitează şi ne susţin!